Ungaria lui Orban, cu ochii pe Lukoil

Într-un comunicat transmis luni seară, compania rusă Lukoil a confirmat că a început să caute cumpărători pentru afacerile sale din străinătate. Decizia luată „ca urmare a introducerii de măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către unele state”, ceea ce a obligat grupul să anunțe „intenția de a vinde activele sale internaționale”.

Sancțiunile impuse Lukoil și Rosneft de Trezoreria SUA, sancțiuni la care s-au alăturat și UE și Marea Britanie, prevăd blocarea activelor acestor companii din SUA. Companiile americane nu mai au voie să facă afaceri cu aceste entități ruse, la fel și cu companii care sunt deținute în proporție de 50% sau mai mult de Lukoil și Rosneft. Iar băncile străine care fac afaceri cu aceste companii sunt amenințate de SUA cu sancțiuni secundare. Pe lista publicată de trezoreria SUA nu figurează compania Litasco, înregistrată în Elveția, care controlează afacerile Lukoil din România, însă ea poate intra sub incidența sancțiunilor, fiind deținută de Lukoil.

Cine dorește să cumpere afacerile Lukoil din regiune?

La scurt timp după invazia rusă în Ucraina, în presa europeană au apărut informații despre posibila vânzare a afacerilor Lukoil din Europa de Est, în special rafinăria Lukoil de la Burgas, în Bulgaria, cea mai mare din regiune. Printre doritori figurau Socar, KazMunaygaz, un consorțiu din Qatar și compania ungară MOL, unde statul, prin intermediul a trei fundații, deține cea mai mare participație – de peste 30%. Acțiunile acestei din urmă companii pentru achiziționarea afacerilor Lukoil  din Bulgaria au fost cele mai vizibile în presă.

Lukoil a fost prezentă și pe piața din Ungaria printr-un lanț de benzinării, care a fost achizționat de compania MOL în 2014, sub guvernarea Orban. Tot atunci, MOL a cumpărat benzinăriile Lukoil din Cehia și Slovacia.

La finalul anului 2024, premierul Viktor Orban a declarant că MOL participă la o licitație pentru cumpărarea rafinăriei Lukoil din Bulgaria. Orban declara că la licitație participă șapte companii, iar MOL este singura din UE. Premierul Ungariei arăta atunci că decizia finală în privința vânzării rafinăriei va aparține statului bulgar, însă ministrul Energiei din cabinetul interimar Bulgariei, Vladimir Malinov, a precizat că statul nu poate interveni în procesul de vânzare, fiind vorba despre o afacere privată, dar va insista să primească informații detaliate despre potențialul contract, ”dată fiind importanța rafinăriei pentru securitatea naționala și pentru securitatea energetică”.

Viktor Orbán a insistat asupra încheierii tranzacției, după cum o demonstrează vizita sa în Bulgaria din decembrie 2024, când s-a întâlnit cu președintele Rumen Radev. ”Analiștii avertizează că ar putea fi implicată finanțare rusească, deoarece capacitatea financiară a MOL este limitată”, scria atunci oilprice.com. ”Implicarea lui Orbán ar trebui să ridice îngrijorări în rândul autorităților europene, care ar putea lua în considerare blocarea tranzacției, dacă se dovedesc legături cu Rusia. Deținerea de către ungari a activelor Lukoil ar putea consolida și mai mult influența Moscovei în Balcani”.

Bulgaria, strânsă cu ușa în dosarul Schengen

La finalul anului 2024, statul ungar era interesat de achiziționarea rafinăriei din Bulgaria, ca parte a unei strategii de asigurare a necesarului de energie, deoarece, de la 1 ianuarie 2025, urma să se pună capăt tranzitului gazului din Rusia care tranzita Ucraina. Ungaria primea gaze din Rusia și prin conducta submarina Turkstream. Lukoil a început să caute noi proprietari pentru rafinăria din Bulgaria după ce, la finalul anului 2023, parlamentul Bulgariei a votat pentru a pune capăt derogărilor primite din partea UE în vederea achiziționării de petrol din Rusia. Tot atunci, deputații bulgari au votat pentru eliminarea unei taxe de tranzit pentru gazele destinate Ungariei, după ce guvernul de la Budapesta avertizase că se va opune intrării Bulgariei în Spațiul Schengen.

În 2024, MOL a început să discute cu compania Lukoil despre opțiunea achiziționării unei părți din activele companiei ruse în Romania. Primele informații apărute în presă despre posibila vânzare de către Lukoil a afacerilor din România datează din 2023. MOL este interesată nu neapărat de lanțul de benzinării, cât de participația Lukoil la proiectul offshore din perimetrul Trident, în Marea Neagră, și de rafinăria Petrotel de la Ploiești. Este însă o rafinărie cu o capacitate mult mai mică decât cea din Bulgaria și nu are ieșire la mare, ceea ce ar face ca numărul companiilor doritoarea să o cumpere să nu fie mare. În urmă cu un an, presa maghiară scria că reprezentanții statului român ”se opun ferm” achiziționării de către MOL a Lukoil România.

Istoricul achizițiilor ungare în România arată că o posibilă încercare a MOL de a prelua rafinăria Lukoil va fi dificilă. În 2024, compania ungară de stat MVM a semnat un contract pentru achiziția companiei de energie electrică și gaze E.On Romania, însă în 2025 a decis să se retragă din contract, după ce Comisia Europeană  cerut detalii suplimentare, suspectând că statul ungar ar putea oferi subsidii, iar asta ar distorsiona piața internă a UE. Apoi, în 2018, BNR s-a opus încercării băncii ungare OTP Bank (unde cel mai mare acționar individual este MOL) de a cumpăra Banca Românească. În cele din urmă, Banca Românească a fost preluată de Ministerul Finanțelor, prin EximBank. Și, pentru a închide cercul tot cu afacerile Lukoil, EximBank a încheiat în 2023 și 2024 două contracte prin care a dat posibilitatea ca Lukoil România și Petrotel-Lukoil să ia împrumuturi de peste 30 de milioane de euro. ”Banca susține că nu a devenit, efectiv, creditor, însă refuză să explice în ce constă relația comercială pe care o are cu firmele controlate de Rusia”, scrie europalibera.org.

Relația MOL-Rusia

În 2009, cu un an înainte ca Viktor Orban să devina prim-ministru, compania austriacă OMV, care deținea 21% din acțiunile MOL, a decis să vândă acest pachet companiei ruse Surgutneftgaz. „Avem suspiciuni că OMV este o acoperire pentru ruși“, spunea șeful Mol atunci. Venit la putere în 2010, Orban și-a folosit relația cu Rusia pentru a răscumpăra cele 21% și a întări controlul statului la Mol. A fost o mișcare pe care guvernul tehnocrat al lui Gordon Bajnai dorea să o facă, însă nu reușise. In 2018, o investigație a publicației maghiare Direckt36 arăta că, în 2009, doi apropiați ai lui Viktior Orban, atunci liderul opoziției, au mers la sediul FSB din Moscova. În Piața Lubiakka, Lajos Simicska (care urma să devină șeful fiscului ungar, iar apoi un oponent al lui Viktor Orban) si Zsolt Nyerges s-ar fi întâlnit cu un înalt oficial FSB. Sursele anonime ale Direkt36 spuneau atunci că oamenii lui Orban a primit mesajul că ”se pot baza pe Rusia” dacă au nevoie de ajutor în afaceri.  Sursele citate atunci de Direkt36 arătau că Viktor Orban dorea să aibă relații bune cu Rusia, dar și cu China și Turcia, „pentru a scăpa de statutul de colonie a Germaniei“ şi pentru a reduce dependența economică față de Berlin. „Viktor Orban și-a dat seama că există potențial de șantaj față de UE.“

The post Ungaria lui Orban, cu ochii pe Lukoil appeared first on Cotidianul RO.