Tăcut, China pregătește ”secolul asiatic”

Nu-l vedem decât pe el, nu-l auzim decât pe el. Donald Trump a ocupat tot spațiul mediatic, conducând politica americană într-un mod haotic și întorcând o bună parte din lume cu josul in sus. Lumea nu pare mai sigură nici după o săptămână în care Trump a ordonat bombardamente asupra instalațiilor nuclreare iraniene, pentru ca apoi să vorbească despre o providențiala încetare a focului, prezentată ca o victorie, înaintea summitului NATO unde și-a impus viziunea în fața europenilor – șomați să-și sporească cheltuielile militare -, arată o revistă a presei publicată de Courrier International.

Trump a declarat război comercial pentru trei sferturi din planetă – și l-a amânat apoi până pe 9 iulie – a amenințat să anexeze Groenlanda, Canada și Canalul Panama, dând impresia că pendulează între izolaționism și un imperialism dezlănțuit, nesocotind regulile bunului simț și ale dreptului internațional.

Este o viziune pe termen scurt și imprevizibilă de care poate profită cel mai mare rival – China.  Am văzut ce a făcut China în cazul conflictului din Iran: Beijingul ”a profitat de ocazie pentru a prezenta SUA ca un actor perturbator și ca pe o amenințare potențială pentru toate țările”, scrie Deutesche Welle. Dacă, în numele ”războiului preventiv”, fiecare poate să nesocotească regulile fără vreo justificare, atunci cine sa mai reproșeze Beijingului că are ambiții privind Taiwanul?

Și dacă, la final, China va câștiga premiul cel mare? ”Este un moment pentru care Xi Jinping se pregătește de ani de zile”, scrie The New York Times. ”În aprilie 2020, cu mult înainte ca Trump să declare un război comercial care să dea peste cap economia mondială, președintele si-a prezentat planul pentru a întrece Statele Unite. Ideea era de a modifica raportul de forțe, pentru ca lumea să fie dependentă de China și China să nu depindă de nimeni”, arată un expert citat de The New York Times. Ideea lui Xi a fost urmată, chiar dacă astăzi China depinde încă de Occident în ce privește înalta tehnologie.

Acordul pentru minereurile rare încheiat la finalul săptămânii trecute este o dovadă: regulile jocului s-au schimbat și raportul de forțe nu mai este în avantajul Americii. SUA au obținut o ridicare a restricțiilor impuse de China pentru exportul de minereuri rare, dar au autorizat în schimb exportul în China a unei game de cipuri strategice, în special pentru inteligența artificială. În plus, China a impus o limită de șase luni pentru licențele de export pentru minereuri rare, pastrând astfel un mijloc de presiune asupra Washingtonului.

Săptămânalul chinez Yazhou Zhoukan arată că în Asia, dar și în Europa, China se profilează ca putere centrală, cu influență mult dincolo de propriul continent. ”Observăm o dinamică ce duce la apariția pe scena mondială a unei tabere non-americane, în care se află principalele economii ale lumii – cu excepția SUA”, scrie săptămânalul. Este o tabără în care China are un rol de pivot în relațiile economice și comerciale, în cadrul alianțelor sau al grupărilor regionale.

Pentru săptămânalul chinez, ”metodele despotice” ale lui Trump pregătesc ascensiunea Chinei și un ”secol asiatic”. Este un paradox și totodată un semnal faptul că un regim autoritar condus de cel mai dur lider chinez de după Mao a ajuns să fie un pol de stabilitate în Asia și nu numai. Este un lucru la care merită să medităm, ne invită Courrier International.

Pe acest fond al ascensiunii tăcute a Chinei, în Brazilia va avea loc, cu începere de duminică, Summitul BRICS+. Se întrunesc delegații din cele 10 țări membre și alte 10 țări cu statut de observator. Absorbită de spectacolul Americii lui Trump și degringolada aliaților lui europeni, presa lumii acordă mai puțină atenție acestui summit. Primele știri importante țin de crearea unui fond de garantare al Noii Bănci pentru Dezvoltare a Chinei, pentru a reduce costurile de finanțare și a impulsiona investițiile în țările BRICS. Este un fond similar cu Agenția pentru Garantarea Investițiilor a Băncii Mondiale și pare să fie un pas al Chinei pentru a umple golul lăsat de SUA după reducerea drastica a investițiilor și ajutoarelor pentru dezvoltare. Partenerilor Chinei nu li se cere să vina cu vreun capital în această fază, Beijingul aducând toți banii. Membrii BRICS spun că fiecare dolar investit în programele astfel finanțate va aduce între 5 și zece dolari.

Se mai așteaptă ca la Summitul BRICS să fie lansat un nou sistem financiar, la care țările membre lucrează de aproape un deceniu.

Este însă de remarcat absența lui Xi Jinping de la Summitul din Brazilia. Este prima absența de la un asemenea eveniment de la venirea sa la putere. China va fi reprezentata de premierul Li Qiang.

Summitul are loc după ceea ce pare a fi finalul conflictului dintre Iran (țară membră BRICS), Israel și SUA. Țările BRICS includ atât democrații, cât și autocrații, fiecare cu interese diferite în politica externă. Diferențele de viziune dintre China și India sunt evidente. Brazilia, un alt lider al Sudului Global, va încerca să-și impună agenda la Rio de Janeiro, pe teren propriu. Este abia al doilea summit al BRICS după marea extindere din 2024 (Egipt, Etiopia, Iran, și Emiratele Arabe Unite) și cea din 2025 (cu Indonezia), iar întâlnirea din Brazilia poate fi văzută ca un test pentru capacitatea de coordonare a unui grup care dorește să rivalizeze cu marile formate occidentale, având un număr considerabil de membri cu interese foarte diverse.

The post Tăcut, China pregătește ”secolul asiatic” appeared first on Cotidianul RO.