Miza socială din spatele majorării salariului minim. Peste un milion de angajați așteaptă decizia Guvernului

În prezent, salariul minim în România este de 4.050 lei brut, adică 2.574 lei în mână, dintre care 300 de lei nu sunt taxați de stat. Mai există un salariu minim în industria construcțiilor, de 4.580 lei brut. Asta înseamnă că din cele 6,6 milioane de contracte de muncă încheiate pe piața din România, peste 1 milion, adică 15-16% din total, sunt pe salariul minim.

Miercuri, sindicatele și patronatele au negociat majorarea venitului minim cu Guvernul, însă nu s-a ajuns la o concluzie. Reprezentanții angajaților au mers să ceară mai mulți bani, dar au plecat de la ședință cu promisiunea că bonurile de masă vor crește de la 40 la 50 de lei, o măsură care-i vizează pe toți românii care primesc aceste tichete. Executivul trebuie să ia rapid o decizie, deoarece ne-am asumat prin legea salariului minim european că venitul minim va crește anual.

„Potrivit textului de lege, Guvernul stabilește prin consultare cu partenerii de dialog social, adică patronatele și sindicatele, salariul minim brut pe țară în cadrul Consiliului Național Tripartit. Salariul minim brut se calculează prin raportare la salariul mediu pe anul în curs. Și potrivit dispozițiilor legale, acesta variază între 47% și 52% din salariul mediu brut”, explică Horațiu Raicu, secretar general al Blocului Național Sindical. Salariul mediu brut a depășit 9.000 lei anul acesta.

Săraci, dar angajați

Cei mai afectați români de inflația din ultima perioadă, de aproape 10%, sunt pensionarii cu venituri mici și angajații care câștigă salariul minim pe economie. România este țara cu cei mai mulți angajați în risc de sărăcie din Uniunea Europeană – aproximativ 15%, cam câți angajați câștigă venitul minim.

„Avem o legislație europeană pe care trebuie să o respectăm, iar salariul minim este legat de inflație, care vedem cât de mare este. Trebuie să ținem cont că cei cu salariul minim pe economie sunt cei mai puternic impactați negativ de această creștere de prețuri, pentru că cea mai mare parte a cheltuielilor unei familii merge pe cheltuieli obligatorii, adică utilități, alimente, unde prețurile au crescut cel mai mult”, este de părere Adrian Codirlașu, președintele CFA România.

Sindicatele vor ca salariul minim pe economie să crească la 4.350 lei brut, cu 300 lei, argumentele principale fiind scăderea puterii de cumpărare a angajaților și inflația. Patronatele se opun, argumentând că salariul minim pe economie a crescut cu 85% în ultimii cinci ani și că este așteptată o creștere economică foarte mică pentru anul acesta. O majorare a salariului minim ar însemna „amplificarea dezechilibrelor economice existente”, spune Confederația Patronală Concordia, într-un comunicat de presă.

Premierul Ilie Bolojan a lăsat de înțeles până acum că nu ar vrea ca salariul minim pe economie să crească, iar ministrul de Finanțe a spus clar că „nu ne permitem să creștem salariul minim”. Social-democrații îi cer premierului să fie „mai flexibil” pe această temă.

Salariul minim pe economie, temă de campanie pentru politicieni

Cum peste un milion de români câștigă salariul minim pe economie, orice măsură a Executivului a fost și este folosită de guvernanți pentru a câștiga capital politic. ,,Social-democrații sunt cei buni, care vor să crească veniturile oamenilor, iar liberalii sunt cei răi, care țin cu patronii.” Din acest motiv, majorarea salariului minim este „o idee foarte bună, iubită de politicieni”, spune Radu Nechita, economist și profesor universitar.

„Este o modalitate de a-și face campanie electorală pe banii altora, pe banii firmelor. Din păcate este o măsură care are efecte negative tocmai asupra celor care o aplaudă cel mai mult, și anume cei care câștigă salariul minim pe economie. Mulți dintre ei se gândesc că această creștere le va fi în avantajul lor, însă acest lucru se întâmplă doar dacă ei își păstrează locul de muncă și nu se întâmplă ca firma la care lucrează să fie nevoită să renunțe la serviciile lor. Salariul depinde în primul rând de productivitate și nicio firmă din lume nu va plăti pe cineva care produce mai puțin decât costă acea persoană pentru firma respectivă.”

România riscă să intre în procedură de infringement

Nerespectarea directivei europene privind salariul minim ar putea băga România în procedură de infringement. „Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată reprezintă suma stabilită anual prin hotărârea Guvernului, în condițiile art. 164, corespunzătoare programului normal de muncă, în scopul îmbunătățirii condițiilor de trai și de muncă, în special a gradului de adecvare al salariului minim, în vederea asigurării unui nivel de trai decent”, spune legea adoptată de către Executiv anul trecut.

Conform unui studiu realizat de Fundația Friedrich Ebert, coșul minim de cumpărături pentru o familie cu un copil este de peste 9.300 lei, iar pentru o familie cu doi copii, peste 11.000 lei. O familie cu doi salariați care câștigă venitul minim, adică puțin peste 5.000 lei lunar la nivel de gospodărie, nu poate trăi, în aceste condiții, „decent”.

Efectele negative ale majorării salariului minim pe economie

„Majorarea salariul minim pe economie va da un ușor impuls inflaționist, în special pe partea de servicii, unde este folosită forța de muncă care lucrează pe venitul minim”, explică Adrian Codirlașu, președinte CFA România.

Conform Institutului Național de Statistică, angajații cu cele mai mici salarii din România lucrează în HoReCa (salariul mediu este de 5.500 lei brut), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (salariul mediu este de 5.600 lei brut), prelucrarea lemnului ( salariul mediu este 6.200 lei brut) și fabricarea de mobilă (salariul mediu este 6.250 lei brut ).

Patronatele susțin că activitatea din producție va fi cea mai afectată, mai ales în companiile în care majoritatea angajaților câștigă salariul minim. Acolo produsele vor ieși din fabrică mai scumpe și își vor pierde din competitivitate, iar riscul ca oamenii să fie concediați, în anumite situații, crește.

Câți români câștigă, de fapt, salariul minim?

Conform legii, un angajat poate lucra cu salariul minim maximum 24 de luni, iar după aceea angajatorul trebuie să-i dea o mărire. În majoritatea cazurilor, mărirea este una simbolică, de câțiva lei, sau contractul de muncă este desfăcut și reînnoit în aceeași lună.

Conform datelor de la Inspecția Muncii, citate de Ziarul Financiar, în august 2025, 1,5 milioane de români câștigau între 4.050 și 4.100 lei. Asta înseamnă că aproximativ 2,6 milioane de angajați, în jur de 40% din forța de muncă, câștigă salariul minim sau aproape de minimul pe economie. Dacă cifrele sunt adevărate, asta ar însemna că majorarea salariului minim de la 4.050 la 4.350 lei ar aduce, de la 1 ianuarie, în jur de 3 milioane de români în categoria celor mai prost plătiți la nivel național. O triplare a numărului de angajați cu venitul minim pe economie, peste noapte.

The post Miza socială din spatele majorării salariului minim. Peste un milion de angajați așteaptă decizia Guvernului appeared first on Cotidianul RO.