Ministerul Finanțelor pregătește rectificarea bugetară cu deficit de peste 8%

Ministerul Finanțelor lucrează în prezent la rectificarea bugetară pentru 2025, vizând un deficit între 8,1% și 8,5% din PIB, conform informațiilor Profit.ro. În termeni nominali, la un PIB de 1.902 miliarde lei și o creștere economică de 0,6% prognozată de CNSP, deficitul ar urma să se situeze între 154 și 161,7 miliarde lei.

Deficit bugetar și sustenabilitate fiscală

Deficitul estimat pentru 2025, între 8,1% și 8,5% din PIB, rămâne ridicat, ușor sub nivelul cash de 8,65% înregistrat în 2024, dar mult peste pragurile recomandate de Comisia Europeană. Această situație menține România sub procedura de deficit excesiv, în cadrul căreia Comisia Europeană monitorizează îndeaproape evoluția finanțelor publice și aplică recomandări pentru corectarea dezechilibrelor fiscale.

Pe termen mediu, obiectivul-cheie al României este reducerea deficitului ESA sub 3% din PIB, conform planului fiscal european pe șapte ani. Rectificarea bugetară pentru 2025 este concepută mai degrabă ca o ajustare tehnică: permite acoperirea unor „găuri” bugetare și stabilizarea temporară a finanțelor, dar nu abordează problemele structurale ale bugetului, precum cheltuielile ridicate cu personalul din sectorul public, pensiile și subvențiile, care generează presiune constantă asupra deficitului.

Menținerea unui deficit ridicat în 2025 are implicații pe termen lung: Creșterea datoriei publice poate conduce la costuri mai mari cu dobânzile și la limitarea spațiului fiscal pentru investiții. În același timp, continuarea unui deficit mare poate atrage atenția piețelor financiare internaționale și poate menține presiunea Comisiei Europene pentru corecții mai profunde.

Politici de venituri

Guvernul a adoptat mai multe măsuri pentru majorarea veniturilor bugetare în 2025, printre care:

• creșterea TVA de la 19% la 21%;
• majorarea accizelor la combustibili și alcool cu 10%;
• introducerea unui impozit suplimentar pentru sectorul bancar;
• aplicarea contribuțiilor CAS pentru pensii mari.

Aceste măsuri ar putea aduce venituri suplimentare de aproximativ 9,5 miliarde lei în 2025, din care cea mai mare parte provine din TVA (6,2 miliarde lei) și accize (1,54 miliarde lei). În 2026, impactul este estimat la 35,3 miliarde lei, datorită aplicării pe tot anul a noilor taxe și introducerii altor impozite anticipate.

Creșterea TVA și a accizelor este eficientă pentru consolidarea rapidă a veniturilor, însă are efecte asupra consumului și poate reduce puterea de cumpărare, ceea ce ar putea tempera creșterea economică. Taxele suplimentare pe sectorul bancar și pe dividendele corporative vizează mai ales sectorul privat, fără a afecta direct populația, și contribuie la redistribuția fiscală către finanțele publice.

Politici de cheltuieli

Cheltuielile publice vor fi restrânse printr-un pachet de măsuri ce combină reducerea temporară cu eficiența structurală:

• înghețarea salariilor și prestațiilor sociale;
• reducerea bonusurilor în sectorul public;
• ajustarea burselor și restructurarea sistemului educațional;
• eficientizarea cheltuielilor în sănătate și companiile publice.

Rectificarea bugetară alocă fonduri suplimentare pentru deficitul inițial cerut de ministere (circa 79–80 miliarde lei), însă doar o parte din aceste cereri va fi acoperită, ceea ce implică că anumite investiții și programe vor fi temporar reduse sau amânate.

Reducerea cheltuielilor combină elemente temporare, precum înghețarea salariilor, și elemente structurale, precum restructurarea administrației și eficientizarea companiilor publice. Pe termen mediu, aceste măsuri sunt esențiale pentru sustenabilitatea fiscală, însă impactul imediat asupra deficitului este limitat, având în vedere nivelul ridicat al cheltuielilor deja angajate.

Impact macroeconomic

Prognoza revizuită pentru 2025 indică o creștere economică de doar 0,6%, semnificativ sub estimarea inițială de 2,6%. Combinată cu cheltuieli publice mari și un deficit ridicat, aceasta menține presiunea asupra finanțelor publice.

Inflația ridicată contribuie la creșterea PIB-ului nominal, ceea ce „diluează” ușor deficitul exprimat procentual, dar nu reduce efectele reale asupra bugetului. În termeni reali, presiunea fiscală rămâne semnificativă, iar creșterea redusă a economiei limitează capacitatea statului de a reduce deficitul fără măsuri suplimentare de eficientizare sau majorare a veniturilor.

Relația cu Uniunea Europeană

România trebuie să reducă deficitul ESA sub 3% din PIB până în 2030. Neatingerea țintelor poate atrage proceduri suplimentare din partea UE și restricții privind fondurile europene, inclusiv în domeniul infrastructurii sau dezvoltării regionale.

Măsurile fiscale și de restrângere a cheltuielilor pentru 2025–2026 urmăresc stabilizarea fiscală pe termen scurt și mediu, însă pentru atingerea țintelor UE este necesară o corecție structurală mai profundă, inclusiv în domeniul cheltuielilor sociale și al investițiilor publice, precum și o reformă pe termen lung a sistemului de pensii și salarizare.

The post Ministerul Finanțelor pregătește rectificarea bugetară cu deficit de peste 8% appeared first on Cotidianul RO.