Domiciliul fiscal, capcană pentru mii de firme. Ce înseamnă acțiunea ANAF „Cuibul cu fantome”

Contextul acțiunii ANAF

În luna august, ANAF a anunțat că peste 20.000 de societăți din România au declarat același domiciliu fiscal și sediu social la adrese unde erau înregistrate între 10 și 1.500 de firme. În multe cazuri, este vorba despre așa-numitele „firme de apartament”.

Conform Codului de Procedură Fiscală (art. 31), pentru persoanele juridice, domiciliul fiscal poate fi sediul social, locul unde se exercită conducerea afacerii sau, în lipsa acestora, locația unde se află majoritatea activelor. În lipsa unei declarații explicite, ANAF preia automat sediul social din documentele depuse la Registrul Comerțului ca domiciliu fiscal.

Problema apare atunci când activitatea firmei nu se desfășoară efectiv la adresa respectivă, iar contribuabilul nu a notificat Fiscul cu privire la domiciliul fiscal real. În astfel de situații, companiile riscă să fie declarate inactive fiscal.

Consecințele declarării ca inactiv

Potrivit legislației, odată declarată inactivă, o societate se confruntă cu multiple restricții:

• anularea codului de TVA și suspendarea dreptului de deducere;
• imposibilitatea deducerii cheltuielilor firmei pe perioada de inactivitate;
• efecte administrative precum dificultăți în relația cu băncile, încheierea contractelor sau participarea la licitații.

De asemenea, clienții companiilor inactive nu pot deduce cheltuielile și TVA aferente achizițiilor realizate de la acestea, ceea ce afectează lanțul de relații comerciale.

Situații cu risc ridicat

Experții EY România identifică mai multe tipare de activitate care pot atrage atenția ANAF:

• sediul social formal, înregistrat la domiciliul administratorului, al avocatului sau al contabilului, fără activitate efectivă în acel spațiu;
• sediul social ca adresă de corespondență, în timp ce activitatea se desfășoară în alte puncte de lucru;
• activitatea desfășurată preponderent online sau la sediul clienților, unde ANAF poate aprecia că sediul social declarat este doar o adresă fictivă.

Specialiștii atrag atenția că evoluțiile post-pandemie, cu accent pe munca la distanță și mobilitatea crescută a activităților, fac ca realitatea economică să fie uneori în pas cu legislația doar parțial.

Ce pot face companiile

Dacă o firmă a fost declarată inactivă, primul pas este depunerea unei cereri de reactivare la ANAF, după remedierea cauzelor (de exemplu, declararea corectă a domiciliului fiscal și depunerea declarațiilor restante). Procedura poate dura câteva săptămâni și presupune prezentarea de documente justificative.

În același timp, companiile ar trebui să verifice preventiv dacă domiciliul fiscal declarat corespunde realității și, dacă este necesar, să depună declarații de mențiuni. În cazul deciziilor de inactivare emise fără respectarea procedurii legale (Ordinul nr. 3486/2015), acestea pot fi contestate în instanță.

Recomandări pentru contribuabili

• Verificarea permanentă a corelării dintre sediul social și domiciliul fiscal;
• Declararea imediată a domiciliului fiscal real la ANAF, inclusiv la schimbarea acestuia;
• Consultarea avocaților și a consultanților fiscali pentru evitarea riscurilor de neconformitate;
• Atenție sporită în cazul firmelor nou-înființate, pentru care declararea corectă de la început poate preveni blocaje ulterioare.

Acțiunea „Cuibul cu fantome” arată că ANAF intensifică verificările privind domiciliul fiscal al companiilor. În lipsa unei gestionări corecte a acestei obligații, firmele pot ajunge rapid în situația de a fi declarate inactive, cu efecte negative asupra activității curente și a partenerilor de afaceri.