Deficitul și datoria publică: semnal de alarmă de la Consiliul Fiscal  

Consiliul Fiscal (CF) a publicat, la 30 septembrie 2025, opinia asupra proiectului primei rectificări a bugetului general consolidat, subliniind atât presiunile majore asupra finanțelor publice, cât și necesitatea unor măsuri ferme de ajustare fiscal-bugetară. Documentul avertizează că România se confruntă cu un deficit ridicat și cu o traiectorie nesustenabilă a datoriei publice, iar măsurile adoptate de Guvern reprezintă doar începutul unui proces de consolidare ce va dura mai mulți ani.

Ratingul suveran, menținut la limită

Cele trei mari agenții de rating internaționale au reconfirmat în toamna acestui an riscul suveran al României la un nivel imediat deasupra pragului „junk”, nerecomandat investițiilor. În prima parte a anului exista riscul unei retrogradări, însă măsurile fiscale anunțate de noul guvern au contribuit la evitarea unei asemenea evoluții.

Ținta de deficit, revizuită în urcare

După discuții cu Comisia Europeană, Guvernul a revizuit ținta de deficit bugetar cash pentru 2025 la 8,4% din PIB, față de 7,04% prevăzut în bugetul inițial. În lipsa unor măsuri corective, deficitul ar fi ajuns la aproximativ 9% din PIB, potrivit estimărilor CF. Pentru 2026, obiectivul este de reducere a deficitului către 6,5% din PIB.

Consiliul atrage însă atenția că ținta inițială a fost construită pe venituri supraestimate și cheltuieli subestimate, ceea ce a făcut inevitabilă revizuirea.

Presiuni bugetare și corecții necesare

În opinia CF, corecția bugetară inițiată de guvern reprezintă un punct de inflexiune pentru recâștigarea credibilității finanțelor publice. Totuși, procesul este dificil și presupune măsuri consistente de creștere a veniturilor fiscale, nu doar ajustări pe partea de cheltuieli.

România se află la coada Uniunii Europene în privința colectării fiscale – doar 28,8% din PIB în 2024, comparativ cu o medie de 40,1% la nivel european.

CF respinge ideea că ajustarea deficitului ar putea genera o criză economică, subliniind că deficite de aproape 9% din PIB nu sunt sustenabile și că o corecție graduală este singura alternativă la presiunea piețelor financiare.

Impactul asupra datoriei publice

Rectificarea bugetară majorează plafonul datoriei publice la 59,6% din PIB. Consiliul avertizează însă că, fără măsuri corective, datoria ar putea depăși pragul de 100% din PIB în 2032, o dinamică explozivă care ar pune în pericol stabilitatea financiară a României.

Investiții și fonduri europene

Cheltuielile pentru investiții publice, inclusiv cele finanțate din fonduri europene, sunt estimate la circa 8% din PIB în 2025. Totuși, absorbția fondurilor europene rămâne problematică: la finele lunii august, rata efectivă de absorbție a fondurilor structurale era de numai 10,4%, iar cea aferentă PNRR de 30,7%.

Consiliul consideră că deficiențele de programare bugetară și slaba capacitate administrativă frânează utilizarea acestor resurse esențiale pentru dezvoltare.

Riscuri și perspective

CF avertizează că România se confruntă simultan cu dezechilibre interne și cu un context internațional complicat: încetinirea economiei europene, tensiuni comerciale și geopolitice, dar și nevoia de creștere a cheltuielilor militare.

Deficitul bugetar ridicat alimentează inflația și obligă banca centrală să mențină dobânzi mari, iar sindromul „deficitelor gemene” – bugetar și de cont curent – singularizează România în cadrul UE.

Corecția este dureroasă

Consiliul Fiscal consideră că rectificarea bugetară pe 2025, deși mută ținta de deficit la 8,4% din PIB, este necesară pentru evitarea unor dezechilibre și mai mari. Corecția reprezintă începutul unui proces dificil de consolidare, cu efecte mai consistente în 2026, dar presupune eforturi susținute de reducere a evaziunii, creștere a veniturilor fiscale și disciplină bugetară.

„Corecția este dureroasă și pentru a fi realizată este nevoie de liniște socială și solidaritate”, subliniază raportul Consiliului Fiscal, semnat de președintele instituției, acad. Daniel Dăianu