Creștere semnificativă a falimentelor

România se confruntă cu o creștere semnificativă a numărului de falimente, într-un context economic marcat de inflație, taxe în creștere și blocaj financiar. Datele Eurostat arată că, în al doilea trimestru al anului 2025, România a înregistrat o majorare de 26,1% a falimentelor comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, situându-se pe locul al doilea în Uniunea Europeană în acest clasament.

Potrivit statisticilor, Letonia raportează cea mai mare creștere, de 35,7%, în timp ce Italia înregistrează un avans de 18,6%. La nivelul Uniunii Europene, numărul total de falimente a crescut cu 2,5% în același interval. Eurostat subliniază că acest indicator reflectă „sentimentul în mediul de afaceri”, iar în al doilea trimestru din 2025 numărul declarațiilor de faliment a urcat cu 1,7% față de primul trimestru.

Sectoare vulnerabile și dinamica falimentelor

Analiza pe sectoare arată că cele mai afectate domenii sunt IT&C (+13,6%) și construcții (+8,1%). În schimb, servicii de cazare și alimentație publică (-7,5%) și comerț (-3,7%) au înregistrat scăderi. Specialiștii Sierra Quadrant atrag atenția că, în România, principalele probleme se regăsesc în construcții, retail, industria farmaceutică și sectorul prelucrător.

Datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) arată că, în primele patru luni din 2025, firmele dizolvate au crescut cu 6,81%, ajungând la 17.253, comparativ cu 16.153 în perioada similară din 2024. Cele mai afectate regiuni sunt București, Cluj, Ilfov, Timiș, Constanța, Prahova, Iași și Brașov, cu variații semnificative între județe.

Falimentul nu este un fenomen brusc

Experții Sierra Quadrant subliniază că falimentul reprezintă stadiul final al insolvenței, când o companie nu mai poate să își achite datoriile la scadență. Ovidiu Neacșu, partener coordonator al firmei, afirmă că „profitul este o opinie, dar cash-ul este un fapt”, evidențiind că o companie poate fi aparent profitabilă, dar riscă falimentul din lipsă de lichiditate.

Managementul strict al fluxului de numerar, monitorizarea constantă a creanțelor și controlul atent al cheltuielilor sunt esențiale pentru supraviețuire. De asemenea, evitarea supra-îndatorării și crearea unui fond de rezervă constituie plasă de siguranță împotriva șocurilor neașteptate.

Viziune strategică și diversificarea afacerilor

Pe lângă disciplina financiară, o strategie clară și informată despre afacere este vitală. Antreprenorii trebuie să cunoască marjele de profit, costurile ascunse și riscurile asociate dependenței de un singur client sau produs. Neacșu subliniază importanța monitorizării partenerilor de afaceri pentru a preveni efectele contagiunii economice.

Diversificarea portofoliului de clienți și surselor de venit, alături de adaptarea și inovarea continuă, reprezintă principalele asigurări împotriva colapsului.

Insolvența, semnalul de alarmă

Înainte de faliment, firmele traversează o perioadă de insolvență, cu semnale precum întârzieri la plata furnizorilor, dependența de linii de credit pentru cheltuielile curente, scăderea vânzărilor sau pierderea clienților cheie. Acționarea timpurie este crucială, iar consultarea unui specialist în restructurare nu indică eșec, ci management responsabil.

Instrumente legale precum acordul de restructurare, concordatul preventiv sau reorganizarea judiciară oferă soluții viabile pentru salvarea companiilor, dar pot fi utilizate doar dacă se intervine din timp, înainte ca situația să devină iremediabilă.