Constantin Amâiei, arhitect al Catedralei Naționale: „Noi glumeam că trebuie să reziste 1000 de ani. Are o structură solidă, nu cred că ar fi imposibil”

Constantin Amâiei, unul dintre arhitecții care au muncit pentru proiectarea Catedralei Naționale, dezvăluie pentru MEDIAFAX detaliile din culisele construcției celui mai mare lăcaș ortodox de cult, care cuprinde cu niveluri multiple, lifturi, dar și cel mai mare clopot cu balans liber din lume, gravat cu chipul Patriarhului Daniel.

Edificiul măsoară 126 de metri lungime, 127 de metri înălțime. Cu toate că este una dintre cele mai impresionante lăcașuri de cult, Catedrala Națională nu a fost construită intenționat pentru a doborî vreun record, ci a fost menită să devină o moștenire culturală pentru poporul român.

„Am auzit pe internet în special, că s-ar fi dorit recorduri, comparații. Noi nu am plecat absolut deloc de la ideea asta. Noi ne-am gândit să facem ceea ce trebuie pentru catedrala reprezentativă a credinței noastre ortodoxe”, declară arhitectul Constantin Amâiei.

Totuși, Catedrala Națională are dimensiuni atât de impresionante pentru că este amplasată în vecinătatea unor construcții de mari dimensiuni, precum Palatul Parlamentului, Ministerului Apărării Naționale, dar și Grand Hotel Marriott. 

„Dimensiunea asta a fost stabilită în funcție de spațiul existent, în relația cu celelalte construcții din jur. A rezultat această dimensiune, dar și înălțimea de 127 de metri, ca să fie perceptibilă din toate locurile. Întotdeauna o biserică este amplasată în centrul unei localități, așa că era devine reper spațial”, spune arhitectul. 

Constantin Amâiei: „S-a construit destul de repede”

Potrivit arhitectului, construcția Catedralei Naționale a durat 15 ani din cauza complexității proiectului. Deși în domeniul construcțiilor există diverse tipuri noi de tehnologie, ele nu s-au putut aplica din cauză că arhitectura clasică necesită un anumit tip de lucru, cu un ansamblu de procese specifice.

„La catedrale există niște structuri tradiționale mai clasice, așa că nu am putut să abordăm aceleași tehnologii pe care le-am fi putut folosi, spre exemplu, la zgârie-nori. În cazul Catedralei au fost o succesiune de lucrări care trebuiau făcute într-un anumit timp. Eu spun totuși că s-a construit destul de repede, la dimensiunea la care este, să fie realizată în 15 ani”, a spus Constantin Amâiei. 

Înainte de începerea proiectului, în 2010, au fost organizate niște simpozioane cu dezbateri, pentru a se stabili mai precis ce înseamnă ideea de a se construi o Catedrală Națională: ce trebuie să reprezinte, cât de mare să fie, ce simboluri să aibă. În baza dezbaterilor, s-au făcut propuneri, iar toate propunerile constau în aceleași dimensiuni. Echipele de arhitecți au fost preselectate dintre cei care au mai realizat catedrale asemănătoare, atât în țară, cât și în străinătate, a explicat arhitectul. Au fost selectate zece proiecte, fiecare fiind gândit de câte o echipă individuală, iar proiectele (soluții, după cum le numește arhitectul), au fost jurizate de un grup de lucru format din 30 de profesori universitari experți în arhitectură și construcții. 

Biserica tradițională, inoculată în mentalul colectiv

„Nu este o arhitectură modernă. Am fost și criticați pentru acest lucru în cadrul dezbaterilor susținute la început. Noi am optat pentru arhitectură tradițională pentru că oamenii sunt obișnuiți, cu acest concept. El există în mentalul colectiv și nu se poate schimba ușor, în particular în credința ortodoxă. La catolici este mai ușor, fiindcă ei acceptat să schimbe formele. Totuși, uneori au exagerat. Au ieșit niște construcții frumoase, dar dacă nu le pui o cruce, nu știi că sunt biserici. Așa că noi am ales un concept arhitectural care să meargă pe ideea clasică”, a declarat Constantin Amâiei.

Din punct de vedere arhitectural, Catedrala Națională are un aspect tradițional, care îmbină, însă elemente diverse, atât clasice, cât și mai deosebite pentru trendurile din țara noastră. Boltele din interior sunt elemente din Arhitectura bizantină. Arcadele, atât din interior, cât și din exterior sunt inspirate din Arhitectura brâncovenească (neoromânească), iar elementele mai puțin tradiționale și mai puțin neobișnuite pentru zona noastră, după cum spune arhitectul, sunt cupolele florentine de inspirație renascentistă. Aceste cupole sunt asemănătoare cu cele ale domului „Santa Maria del Fiore” din Florența. Cupolele montate pe catedrală, deși sunt aurii, ele nu sunt din aur. Acestea sunt fabricate din tablă de cupru aurie (tablă de cupru gold). 

Necropolă ca la Vatican și galerii cu lifturi

Catedrala Națională este construită în formă de cruce și include toate spațiile pe care orice biserică le are, însă, bineînțeles, are o dimensiune mult mai impunătoare. Construcția este prevăzută cu mai multe niveluri. Are subsol, parter, dar și galerii laterale deasupra parterului. 

„Aceeași suprafață de la parter se regăsește și la subsol. Tot acolo, sub altar, se află o necropolă patriarhală, cu aproximativ 27 de cripte. Modelul a fost inspirat de Bazilica `Sfântul Petru’ din Roma, al cărui subsol are și cripte pentru papi și episcopi”, spune arhitectul. 

La parter, Catedrala Mântuirii Neamului are o capacitate de 5.000 de locuri în picioare, 3.000 de locuri pe scaune și alte 2.000 de locuri în picioare în galeriile din interior, care se află deasupra parterului. Arhitectul Constantin Amâiei spune că aceste cifre au fost calculate de echipele de specialiști la solicitarea autorităților și că numerele sunt valabile pentru evenimentele excepționale, cum ar fi Sfințirea Catedralei, care va avea loc duminică. 

„Pompierii, jandarmii, STP-ul, Primăria, Inspectoratul în Construcții ne-au cerut documente care să demonstreze că, în momentul în care vin un număr mare de oameni, ei sunt în siguranță. Am făcut simulări, documentații speciale și am primit avize specifice”, declară Constantin Amâiei. 

Catedrala Națională, concepută ca un circuit turistic

Edificiul, care are 127 de metri înălțime, are și galerii care ajung până aproape de vârf. „Noi am conceput un circuit turistic. Adică, prin lifturile care le-am pus acolo, oamenii pot să poată urca la toate nivelurile superioare, până la cota 71, în jurul turnului principal. Noi am fi vrut și am făcut inițial lifturi până sus, în cupola pantocratorului și chiar în lanternou, adică sus la cruce, cum este, de exemplu, Basilica ‘San Pietro’, însă nu am putut să facem asta pentru că normativele sunt restrictive, așa că a trebuit să oprim accesul public în jurul turnului principal”, spune Constantin Amâiei.

Arhitecții sunt cei care realizează construcția propriu-zisă, iar programul iconografic este stabilit de ierarhi sau de preoți, iar lucrările interioare sunt realizate de pictori iconografi. În cazul Catedralei Naționale, programul iconografic a fost stabilit de Patriarh, iar pictura a fost realizată în mozaic din sticlă de Murano, oraș din Italia renumit pentru fabricarea produselor de sticlărie. De asemenea există și placaje exterioare de piatră.

Montarea celui mai mare clopot a necesitat calcule deosebite

Un alt element special este reprezentat de cele șase clopote dintr-un aliaj de bronz, cupru și staniu. Cel mai dintre clopote cântărește 25 de tone și a fost turnat de firma austriacă Grassmayr, care a realizat și clopotele de la Catedrala „Înălțarea Domnului” din Bacău, proiectată tot de Constantin Amâiei. 

Pentru montarea clopotului, arhitectul își aduce aminte că a fost nevoie de soluții tehnice mai speciale din cauza greutății. „Că să poată să fie o greutate de 25 de tone care este suspendată, trebuie o structură metalică specială și care trebuie să fie ancorată de structura noastră, din beton armat, ca eforturile, dar și greutatea clopotului respectiv să se descarce pe structura noastră. Și acolo sunt calcule speciale făcute la greutate, la vibrații și mai multe lucruri care au fost luate în considerare pentru clopot”, spune arhitectul.

„Trebuie să o facem să țină 1000 de ani. Nu cred că ar fi imposibil”

În ceea ce privește structura de rezistență a catedralei, fundația are o înălțime de 5 metri, iar zidurile au un strat de beton armat gros de un metru, sau, la care adaugă, pe alocuri, și un zid construit din cărămidă gros de 50 de centimetri. 

Întrebat cât ar putea să stea în picioare această catedrală, Constantin Amâiei recunoaște. „Noi mai glumeam că trebuie să o facem să țină 1000 de ani. Catedrala are o structură foarte solidă. În punctul ăsta de vedere, nu cred că ar fi imposibil”, spune arhitectul. 

Potrivit specialistului, în cadrul proiectării au existat și calcule cu privire la riscul seismic, iar aceste măsurători au determinat cantitățile de beton, dar și de armătură.