Democrația, salvată încă o dată în Germania

Prezența medie la vot la alegerile locale din Germania reunificată a fost între 50% și 60%, ușor mai crescută în orașele mari. La alegerile pentru primarul orașului Ludwigshafen, al căror prim tur a fost organizat pe 21 septemvrie, prezența a fost de 29%, iar 9% dintre cei care s-au prezentat la urne și-au anulat voturile (față de circa 2,5% la precedentele alegeri, în 2021). Situația alegerilor din acest oraș de 170.000 de locuitori din Renania, parte a unei conurbații cu peste 2 milioane de locuitori, este un adevărat scandal în Germania.

Candidatului Alternativei pentru Germania la aceste alegeri, Joachim Paul, i-a fost interzis să participe. Deciazia a fost luată de un Consiliu Electoral local cu opt membri, prezidat de actualul primar social-democrat și din care fac parte reprezentanți ai partidelor politice, cu excepția Alternativei pentru Germania. Consiliul a votat împotriva lui Paul cu 7-1, singurii care s-au opus fiind Partidul Liber Democrat. Consiliul electoral din Ludwigshafen s-a folosit pentru lansarea dezbaterii privind interdicția de o opinie din partea serviciului de informații federal, BfV, opinie solicitată de ministrul de Interne al landului Renania-Palatinat.

Alternativa pentru Germania susține că distrugerea competiției democratice prin înțelegeri birocratice în spatele ușilor închise începe să devină norma în Germania. ”Suntem hotărâți să contestăm rezultatul. Fie după primul tur, fie după al doilea, depinde de avocații mei”, a spus Joachim Paul. El a încercat să conteste excluderea înaintea alegerilor, însă răspunsul mai multor instanțe a fost că va trebui să aștepte până după alegeri. ”Doar 29,3% dintre locuitorii din Ludwigshafen au participat la alegerile pentru primărie, de la care candidatul AfD a fost exclus. Democrația presupune libertatea de a alege – însă această libertate nu mai este garantată”, a scris lidera AfD, Alice Weidel.

Justiția este singura cale de atac pentru AfD, însă justiția a arătat deja cum funcționează. Actualul primar, inițiatoarea excluderii candidatului AfD, a declarat că interzicerea unei candidaturi printr-un proces birocratic este conformă cu statul de drept. „Sunt reguli. Noi, comitetul electoral, am aderat la aceste reguli. Sunt trei decizii ale justiției care confirmă asta”, a spus ea, adăugând că este ”tristă” că oamenii pun sub semnul întrebării statul de drept.

Opinia serviciului german de informații este considerată prea stufoasă, o însăilare ridicolă despre citate date de Joachim Paul din Cântecul Nibelungilor și Stăpânul Inelelor. Paul a folosit aceste referiri într-un context cât se poate de pragmatic – landul Renania-Palatinat a fost ales pentru realizarea unui film, o adaptare a Inelului Nibelungilor, iar candidatul AfD critica primăria pentru ca nu a reușit să facă orașul mai vizibil. Joachim Paul citează din cea mai cunoscută epopee a literaturii germane, serviciul de informații este atent și salvează democrația. Până și criticii AfD susțin că serviciul de informații german a acționat ridicol, în loc sa cerceteze faptul că Paul s-a aflat în contact cu austriacul Martin Sellner, liderul organizației extremiste Mișcarea Identitară din Austria, considerată neo-nazistă, această pistă fiind mult mai utilă în vederea interzicerii participării lui Joachim Paul la alegeri.

În acest moment, AfD este cotată cu 26-27% din votul național și ar putea ajunge la 30% în 2026, iar scandaluri electorale precum cel din Ludwigshafen, unde justiția încă nu s-a pronunțat definitiv nu vor face decât să crească popularitatea partidului. În turul al doilea al alegerilor pentru primărie s-au calificat candidații partidelor care formează coaliția de guvernare federală – CDU și SPD – cu 41%, respectiv 35,5%. Sondajele arătau că candidatul AfD ar fi primit cel mult de 25% din voturi, neavând șansa de a se califica în turul decisiv. Însă ce se va întâmpla peste cinci ani, dacă situația siguranței publice în oraș și în Germania va rămâne o problemă și dacă AfD va învăța cum să se descurce printre meandrele justiției?

Iar justiția pare să fie un punct de fricțiune în coaliția de la Berlin, una care nu deține cele două treimi din voturile in Bundestag necesare pentru numirea judecătorilor, situație în care este nevoie de susținerea opoziției. În acest moment, tensiunile din coaliție sunt create de respingerea propunerii social-democraților pentru poziția de judecător la Curtea Constituțională federală. Judecătoarea Frauke Brosius-Gersdorf a fost susținută de opoziția ecologistă și Partidul Stângii, însă a pierdut votul a peste 20 de deputați creștin-democrați, care sunt susținuți și de AfD, din cauza poziției lui Brosius-Gersdorf față de avorturi, la care se adaugă și un scandal de plagiat vizând teza ei de doctorat, în 1997. În cele din urmă, judecătoarea a renunțat la candidatura, iar noul candidat va primi, cel mai probabil, votul pe 25 septembrie.

Până și Deutsche Welle scria, în 2018, că selecția celor 20.000 de judecători din Germania ”este la fel transparentă ca o gaura neagră”. Judecătorii de la cele mai importante cinci instanțe din Germania sunt aleși prin vot secret de un grup de 32 de persoane: 16 miniștri de Justiție ai landurilor și 16 membri din partea Bundestagului (nu este necesar să fie deputați). Partidele dominante, CDU și SPD, au avut vreme de decenii partea leului în acest sistem de alegere.

The post Democrația, salvată încă o dată în Germania appeared first on Cotidianul RO.