Cum a evitat România recesiunea cu împrumuturi și bani UE ANALIZĂ

În ultimii ani România a avut o creștere economică foarte mică, în timp ce deficitul bugetar a scăpat de sub control și a ajuns la maxime istorice. Guvernele din anii trecuți, Ciolacu și Ciucă, au evitat recesiunea folosindu-se de împrumuturi de pe piețele externe și fonduri europene. Așa au pompat bani în economie, prin proiecte de investiții, multe dintre ele supracontractate. Dar au mărit și pensiile și salariile din sectorul bugetar, politici care au încurajat consumul, dar au dus la creșterea deficitului și a inflației.

„Stimulăm o cerere, în mod nenatural și pe bani foarte mulți, 30 miliarde de euro (cât a fost deficitul în 2024 și va fi în 2025 – n.r.), echivalentul a 3.000 de km de autostradă pe an. Noi facem acest lucru crezând că o să se dezvolte economia. Ea se dezvoltă mult prea puțin față de cât de mult ne costă această abordare. Suntem într-o bulă din care ieșim permanent pierzători. Modelul de dezvoltare economică trebuie resetat”, explică economistul Cristian Păun pentru Cotidianul.ro

Într-un final pare că bula s-a spart, iar conform Legii 241, adoptată de Guvernul Bolojan în pachetul I de măsuri fiscale, salariile din sector public și pensiile vor rămâne înghețate până în anul 2027. Însă înghețarea cheltuielilor nu înseamnă reducerea lor. Nici proiecțiile bugetare nu arată atât de bine – Executivul speră să încheie anul cu un deficit de 8,4% din PIB, adică 159 miliarde de lei bani cheltuiți peste venituri. Cum s-a ajuns în această situație?

Citește: Indicele ROBOR continuă să scadă

„Anul trecut, ineficiența cu care au fost cheltuiți banii publici a fost nemaiîntâlnită a fost epică, împrumutând peste 9% din PIB. Am reușit o creștere economică de sub 1%, extrem de scăzută. Ce am făcut anul trecut? Ne-am împrumutat ca să importăm. Vedem în ce situație am ajuns acum, că trebuie să reducem acest deficit, care este extrem de greu de redus. Probabil că vom munci 3-4 ani ca să acoperim risipa făcută anul trecut”, a declarat pentru Cotidianul Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România.

Economia României este ca un pacient la ATI, Pentru supraviețuirea economiei au fost pompate în ea miliarde de euro fonduri europene și împrumuturi de pe piețele externe sau din buzunarul românilor, prin titlurile de stat.

Am reușit să nu alunecăm în recesiune, dar să intrăm în austeritate

Însă mulți români nu înțeleg de ce taxele și impozitele cresc sau apar unele noi, de ce trebuie reduse cheltuielile bugetare, să fie dați oameni afară, să fie tăiate salarii, dacă economia e pe plus, iar salariile cresc, conform INS, de la an la an.

„Suntem în recesiune dacă dăm deoparte aceste fonduri europene, dar evident că bine ar fi să accelerăm absorbția lor. Deja se vede o accelerare la nivelul Guvernului, vedem că banii pe care i-am absorbit astăzi pe PNRR și fonduri europene clasice sunt de două ori mai mulți decât ce am făcut anul trecut. Să sperăm că ajungem la timp la finish”, este de părere economistul Cristian Păun. Speranța, pentru anul acesta, este că vom avea o creștere economică de 1%.

Aici s-a ajuns după ani de zile în care Guvernul a combătut criza energetică și inflația post-pandemică prin politici populiste. Vârful acestor politici a fost atins în 2023 și 2024, înainte de alegeri. Politicienii au încercat să pună pe masă orice pentru a cumpăra voturile românilor vulnerabili pentru a le oferi „stabilitate”.

Carduri de energie, carduri de alimente, indexarea salariilor din sectorul bugetar, reforma pensiilor publice. Toate au crescut consumul, deci au produs inflație, în timp ce a crescut și deficitul.

Românii au avut mai mulți bani de cheltuit, însă aceștia s-au dus pe bunuri de consum. Cum majoritatea lor sunt importate, deficitul uriaș a dus la creștere economică pentru alte țări din Uniunea Europeană în loc să crească afacerile locale. Totul, pentru a nu intra în recesiune și pentru a câștiga capital politic.

„S-a greșit mult în politica bugetară în ultimii ani”

„De aici apare spectrul unei posibile stagflaţii, dar care nu este venită din cer”, spune Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, într-un articol de opinie publicat recent în newsletterul Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România. „Înghețarea salariilor bugetarilor și non-indexarea pensiilor, măsuri adoptate în decembrie 2024, nu au stopat creșterea medie nominală a acestora în 2025; la pensii s-a simțit impactul anualizat al recalculării, la salarii creșterile ce au fost operate în 2024. De aceea, volumul cheltuielilor cu pensii și salarii a continuat să crească în 2025, chiar dacă inflația erodează din ponderea în PIB.”

În anul 2024, cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar au fost de 165 mld. lei, în creștere cu 24% față de anul 2023 (+32 mld. lei). Cheltuielile cu asistența socială au fost de 224 mld. lei, în creștere cu 17% față de anul 2023 ( +32 mld. lei). Asta înseamnă 64 de miliarde lei, bani pe care guvernul Ciolacu i-a dat oamenilor, în plin an electoral, fără să aibă o sursă de finanțare pentru ei.

Problemele bugetare continuă, în pofida austerității

Problemele continuă și în anul 2025. Cheltuielile cu salariile au continuat să crească (cu 6% în primele 9 luni ale anului), și la fel și cele cu asistența socială (cu 13% în primele 9 luni ale anului). La rectificare, bugetul de salarii a mai primit 800 milioane lei, iar cel de asistență socială, 8,2 miliarde lei.

„Problema este la cheltuieli. În ultimii patru ani au fost doar majorări de taxe, cel puțin două reprize în fiecare an, fără nicio reducere a cheltuielilor publice, deși veniturile la bugetul de stat au crescut substanțial. Problema asta este, cheltuiala, nici anul acesta nu s-a făcut nicio reformă, s-a mers doar cu majorarea de taxe”, este de părere Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România.

Citește și: Cu cât au scăzut rezervele valutare ale BNR

Însă din urmă a mai venit o povară fiscală. Cea a dobânzilor de la împrumuturile luate în anii trecuți. Care ca un bulgăre de zăpadă s-au rostogolit până au ajuns la 7% din veniturile bugetare. Adică 55 de miliarde de lei!

„Niște dobânzi extraordinar de mari astăzi, cumulate, încep să concureze cu bugetul educației naționale sau cu total investiții în bunuri de capital pe care le face Guvernul, ceea ce este total stupid dacă mă întrebați pe mine. Faptul că mergem pe această iluzie, că dacă stimulăm pe datorie și deficit consumul ajungem la dezvoltare economică… Da, crește PIB-ul, dar este similar cazul în care un vecin cară în casă televizor, mașină de spălat, și așa mai departe, și noi ne uităm de pe geam și spunem – Uite ce se dezvoltă vecinul! –, dar uităm că el a folosit cardul de credit. Vecinul se dezvoltă, dar se dezvoltă pe deficit și datorie.”, explică economistul Cristian Păun.

Datoria publică s-a dublat în doar trei ani

La finalul anului 2022, datoria publică era de 550 miliarde lei, adică 47% din PIB. La finalul anului 2024, era de 964 miliarde lei, adică 55% din PIB. Asta înseamnă că datoria publică a crescut, raportat la PIB, cu doar 8 procente, însă în realitate aproape s-a dublat în doar doi ani. În luna aprilie a acestui an, datoria a depășit pragul psihologic de 1.000 miliarde lei.

Mare parte din acești bani au fost cheltuiți pe plata pensiilor și a salariilor din sectorul bugetar, dar și pe proiecte de investiții la care România a trebuit să aducă, pe lângă fondurile europene, co-finanțare. Problema este că multe proiecte europene nu au fost terminate la termen, iar Guvernul a trebuit să scoată din buzunar bani pe care nu îi avea pentru a le finaliza. Mai ales că anul trecut a fost an electoral, iar aleșii locali trebuiau să le dovedească oamenilor că nu au făcut investiții fără cap.

„E o idee foarte proastă să continuăm cu programele acelea, Saligny, sau cum le-am denumit noi, PNDL-ul acela (Programul Național de Dezvoltare Locală – n.r.) care dublează fondurile europene, fac exact același lucru pe care îl fac fondurile europene. În loc să ne dezvoltăm pe deficit și datorie cu dobânzi uriașe prin PNDL-uri, mai bine ne suflecăm coatele, mă refer la cei din primării și UAT-uri (unități administrativ-teritoriale –  n.r.), astfel încât să absorbim cât mai mult din acești bani europeni pe care nu plătim dobândă și nu se duc în deficitul statului.”, spune economistul Cristian Păun.

Colectare mai bună, dar insuficientă

Veniturile statului au crescut considerabil, dar nu suficient pentru a susține un deficit atât de mare. Guvernul a încasat cu 20% mai mulți bani în primele 9 luni ale anului din impozitul pe salarii și venit, contribuțiile la asigurări au crescut cu 10%, încasările din impozitul pe profit cu aproape 13%, încasările din TVA cu 7,7%, iar cele din accize cu 11,5%, conform celor mai recente date de la Ministerul Finanțelor.

În acest context, cu venituri mai mari, dar și cheltuieli mai mari, deficitul continuă să crească. În primele nouă luni ale anului gaura de la buget a fost de 103 miliarde lei, față de 96 de miliarde, cât a fost în aceeași perioadă a anului trecut.

„Probabil situația din acest an va fi foarte similară cu cea de anul trecut. Deficitul ESA tot în jur de 9% din PIB va fi, iar creșterea economică ar putea fi chiar și mai mică decât cea înregistrată anul anterior, sau poate chiar recesiune ușoară”, conchide analistul financiar Adrian Codirlașu.

The post Cum a evitat România recesiunea cu împrumuturi și bani UE ANALIZĂ appeared first on Cotidianul RO.