Eșecuri pe linie la summitul UE de la Copenhaga

Summitul informal UE care a avut loc la Copenhaga, după incidentele cu drone și avioane ruse (în Polonia, România, Estonia, Danemarca și Germania) s-a încheiat cu un blocaj la nivel european

”Problema dintotdeauna a Europei, aceea de a vorbi despre o criză în loc să o rezolve, a revenit în prim-plan și miercuri. Chiar dacă Europa este atacată de drone, de avioane și supusă unui război hibrid, summitul a ajuns la tradiționalul blocaj”, scrie Politico.eu.

S-a vorbit mult despre apărarea europeană, patru ore în loc de cele două ore programate inițial, însă discuțiile nu au avut substanță. Comisia Europeană a susținut planul propus de luni bune de țările baltice privind crearea unui ”zid anti-dronă” în zona baltică și pe flancul estic al NATO, însă președintele Franței nu a părut să susțină acest proiect. Tot Emmanuel Macron și-a manifestat scepticismul față de o nouă inițiativă pentru confiscarea activelor ruse deținute în Europa și folosirea lor pentru înarmarea și finanțarea Ucrainei.

Comisia dorește să ofere Ucrainei un împrumut de 140 de miliarde de euro provenit din activele ruse de la casele de compensație din Europa. Banii Rusiei ar urma să fie înlocuiți cu obligațiuni europene garantate de Banca Centrală Europeană și de țările membre, astfel încât UE să nu poată fi acuzată ca a confiscat banii statului rus. Însă unele țări, în frunte cu Belgia (țara unde este înregistrată casa de compensație Euroclear, care deține cele mai multe active ruse), dar și Franta, au fost foarte prudente în privința acestui plan. Președinta Ursula von der Leyen a încercat să reasigure guvernul belgian că activele ruse nu vor fi ”confiscate” și că ”riscurile nu vor sta pe umerii unei singure țări, ci vor fi împărțite”. Guvernul belgian s-a opus însă, iar o decizie în privința activelor ruse nu va fi luată mai devreme de următorul summit UE, după cum a declarat Antonio Costa, președintele Consiliului European.

Nici discuțiile despre apărarea comună europeană nu au avut mai mult succes, pentru că liderii europeni au insistat că guvernele naționale trebuie să aibă un cuvânt mai greu de spus și că miniștrii Apărării trebuie să se întâlnească mai frecvent cu șefa diplomației UE, Kaja Kallas. Nu s-a căzut de acord nici asupra apărării europene anti-dronă, pentru că Germania și Franța nu sunt de acord ca ”zidul anti-dronă” să fie gestionat de Comisia Europeană. În plus, țările din sudul UE doresc ca acest ”zid” să nu se limiteze la flancul estic al UE, arătând că este necesară și protecția frontierei sudice, penetrată de rețelele imigrației ilegale.

Nici ideea președintelui Consiliului European ca Ucraina să beneficieze de un culoar rapid pentru aderare nu a avut succes. Costa a sugerat că regulile UE ar trebui modificate pentru ca negocierile pentru aderare să poată începe cu o susținere din partea unei majorități calificate a statelor membre, în locul unanimității. Premierul Ungariei, Viktor Orban, s-a opus acestei modificări. Însă nu a fost singurul – Franța, Olanda și Grecia au respins și ele discuțiile pe marginea propunerii portughezului Costa.

The post Eșecuri pe linie la summitul UE de la Copenhaga appeared first on Cotidianul RO.